La cainii bine educati, care au fost invatati sa socializeze, aceasta dorinta de a vana este satisfacuta de jocurile cu stapanul, sau cu alti caini, timp in care comportamentul acestuia revine la origini. Telul nu este neaparat sa prinda celalalt caine, motivul adevarat al distractiei fiind numai alergatul de colo pana dincolo.
Cainii se prefac ca se lupta in timp ce se joaca unul cu altul. Aceasta forma de joaca poate sa includa alergatul pisicilor, pe cei care alearga, care merg cu bicicleta, pe skateboarduri sau masini.Intentia lor nu este sa raneasca sau sa ucida, ci sa antreneze celalalt animal (sau obiect) intr-un joc.
O forma mai serioasa de fugarit este vanatul. Unii dintre caini au o inclinatie spre fugarit mai mare decat altii. Cainii care prefera sa umble in haite, carora le place sportul, terrierii si cainii de vanatoare au cea mai mare inclinatie sa fugareasca. Acestia au potential sa urmareasca si sa si ucida prada. Ordinea actiunilor implica mai multi pasi – cautarea, urmarirea, fugarirea, prinderea, muscarea, uciderea si mancarea prazii. Un astfel de comportament periculos se numeste agresiune de pradare, dar nu este o disfunctie, ci un comportament natural care este declansat de miscarea obiectelor inconjuratoare.
Agresiunea pradalnica poate fi identificata prin cateva semne inainte sa atace victima – cainele se strecoara in liniste spre abiectul respectiv, iar abia apoi il ataca. El il va musca de picioare, se atarna de animalul respectiv (obiectul respectiv) cu intentia de a a-l dobori la pamant. Consecintele unui astfel de atac pot fi fatale victimei.
Daca animalul dumneavoastra de casa da semne de acest fel de agresiune, ar trebui sa-l tii sub control mai tot timpul pentru binele lui si al celor din jur. De asemenea ar putea sa aiba nevoie de o modificare in comportament. Pentru mai multe informatii puteti sa cititi articolul despre agresiunea de pradare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu